Moda jogging-ului a apărut după o falsă emancipare a unor tineri prin anii ’70, când, sub masca alergatului împărțeau droguri dar şi din cauza avariției de căştig în plus pe zi, mai era şi partea cu ” Fuga-i ruşinoasă / Dar e sănătoasă” din fața autorităților.
 
Între timp, câțiva întreprinzători, au înțeles că se pot inventa câteva aparate simple ca să-şi câştige traiul, mai târziu şi până în zilele noastre s-au perfecționat tot mai mult.
 
Lumea uitând că în realitatea cotidiană rămân câteva tehnici simple, cum ar fi: înotul liber, gimnastica acvatica, mersul forțat prin apă; marşul forțat pe uscat, gimnastica pentru mobilitate, respirația controlată, cititul relaxant, gândirea pozitivă – în special indusă dimineața şi seara ca autosugestie, a schimba o vorbă bună la o ceaşcă de ceai lângă un samovar savurând în tihnă un cântecel din lăută.
 
Nu uitați că tot ce este tânăr are forță şi frumusețe din născare (chiar şi puiul de şarpe pare drăguț) iar după anumită vârstă începe decăderea.
 
Nu uitați că cei care fac sală profesionistă îşi umflă muşchii iar după ce se răresc antrenamentele începe îngrăşatul, deoarece corpul a fost obişnuit altfel față de normal, arderile nu sunt făcute după bioritmul natural ci cel impus artificial; mai târziu sau mai devreme muşchii se dezumflă, atârnă, se blegesc şi flutură chiar la o briză, nu mai spun ce se întâmplă la o vârstă de pensionar.
 
Nu uitați că ritmul biologic individual este cel mai important, excepțiile nu sunt pentru noi – chiar şi ele decad – iar adaptarea la 7 ani o poate face doar doctorul naturopat ori un eubioticist (dacă îi aveți, păstrați-i).
 
Priviți natura, nici un animal nu aleargă tot timpul decât atunci când este forțat: căprioara păşeşte grațios, leopardul tiptil, iepurele printr-un mic salt ca de joacă, leul merge de parcă-i plictisit, elefantul calcă mai mult leneş, şarpele uşor şi unduios, calul abia se mişcă şi doarme în picioare, dar, la o adică, toți au o forță, o viteză şi rezistență ce te uimesc. Oare care le-o fi secretul? Alimentația, dragii miei, acolo este marele secret cu mica lor hârjoneală “sportivă”. Ştiu să-şi refacă energia şi s-o păstreze până la adânci bătrâneți; bolnavi nu sunt (ce vedeți la televizor este ” mâna omenească” prin invadarea habitatului sub “pecetea umanului”; cunosc chiar ce înseamnă o vacanță prin migrație, chiar de masă; au ore fixe de “relax” fără nici o indicație de specialitate. Observați ce se întâmplă când apar specialiştii: TOTUL ESTE ÎNGRĂDIT ŞI TOTUL ESTE RAȚIONALIZAT, iar când îi verifici toți au câte o patologie sau mari miasme negative. Trageți singuri concluzia – eu voi “alerga” puțin, chiar contra timp, deoarece am o dorință: să vă spun adevărul cât mai repede!
 
Azi au apărut trotinetele electrice – când văd ditamai omu’…îmi aduce aminte de COPILĂRIA  mea cu multă sudoare, în schimb adultul “modern” îl văd ca pe o mogâldeață moartă în scurt timp prin atrofia sa musculară (căci cea din cerebel bănui că s-a dus mai de mult);  bicicletele…greu de pedalat – comoditatea modernă este echivalentă cu lenea din toate timpurile, pe scurt este un cuvânt românesc neaoş pentru astfel de comportament: puturos (puturoşenie).
 
Cum se face că maimuța precum: cimpanzeul, gorila, sunt foarte liniştite şi nu aleargă niciodată dar dacă sunt nevoite sunt medaliate olimpic la alergat şi culmea iau toate probele, inclusiv obstacolele; dacă ar fi proba la cățărat în copaci…şi aici pierdem, cu toate că ne antrenăm zilnic prin cele mai “sofisticate” tehnici. Ce spuneți?
 
În era noastră de doi bani, privind umanitatea, prefer să şed între gorile, cel puțin nu mă aleargă nimeni, nu alerg să mă aflu în treabă şi cu un morb materialist întro evoluție involutivă, nu mă distrug, fac ce-mi place şi culmea: verii noştri primari ne acceptă aşa cum suntem ocrotindu-ne necondiționat dar cu acea înțelegere naturală de bază: respectul.
 
Ancestral este perfectul imperfect, la timpul prezent este imperfectul perfect.
 
În viitor ce poate naşte o asemenea…conjunctură-conjugală? AŞTEPTĂM.